Principiile permaculturii în designul de permacultură

1. Observă și interacționează. Caracteristicile locației (clima, relieful, expunere solară, panta, apa, acces, vegetația existentă, microclimatele) pentru care se face designul determina, până la 60-70% din soluțiile propuse. De aceea analiza locației este un pas esențial pentru proiectarea ulterioară, bazată pe observație. Este nevoie ca designerul să se deplaseze în locație pentru a o observa, analiza și înțelege în detaliu.

2. Captează și stochează energia – soarele este principala sursa de energie externă și prin design se proiectează sisteme biologice și abiotice de stocare a energiei. Soluțiile propuse sunt astfel orientate spre soare încât să maximizeze captarea și stocarea energiei solare. La fel se captează, prin amenajările propuse, apa ca resursa și fertilitatea solului prin oprirea eroziunii.

3. Obține o recoltă –Se proiectează ecosisteme dense, durabile și înalt productive, cu plante anuale și perene ce asigura o hrană dens nutritivă și gustoasă cu un efort minim de întreținere. În evolutia acestor ecosisteme către diversitate și stabilitate elementele sunt astfel concepute incat sa existe o recolta încă din primul an și unde este posibil, o recoltă pentru fiecare zi, saptamana și luna a fiecărui an. Obținerea unei recolte este un principiu înalt motivator și un stimul esențial pentru cel în grija căruia este locația proiectată. Dincolo de hrană, orice locație este gandita holistic și se analizează potențialul acesteia de produce cat mai multe altfel de recolte.

4. Aplică metode de autoreglare și acceptă feedback – Aplică acest principiu la doua nivele diferite. În demersul proiectarii, designul se adaptează dinamic la cerințele terenului și ale beneficiarului și designerul realizează o versiune inițială pentru cele trei etape: analiza, design general, proiectare tehnică. După aceasta se trece atât printr-un proces formal de feed-back din partea beneficiarului cât și printr-un proces de imaginare a evoluției în timp a ecosistemului propus. La un alt nivel în proiectele propuse se integrează la modul ideal o mare diversitate de plante cu funcții multiple și complementare care sa asigure evolutia în timp a ecosistemului propus.

5. Folosește și prețuiește resursele și serviciile regenerabile – Designul propune soluții de locuire din materiale locale, abundente și ușor de pus în aplicare. Se proiecteaza sisteme vii ce incorporeaza energia solară în structuri vegetale și non vegetale și în roade bogate. În procesul de design, atunci cand este posibil, se recomanda schimburi echitabile în baza economiei darului.

6. Nu produce reziduuri – gândește sisteme circulare în care energia este circulată și recirculată la maxim și în care fiecare element de la un nivel este hrană pentru nivelul următor. Înțelege și folosește microorganismele benefice din sol, rolul esențial al plantelor în aceasta, procesele de compostare și vermicompostare, prezenta ierbivorelor în peisaj. Reține apa și fertilitatea din interiorul locației prin prin tehnici si metode specifice.

7. Proiectează de la patternuri la detalii. Fiecare locație proiectată este rezultatul unic al interacțiunii dintre o multitudine de factori și este expresia fizica acestei interacțiuni. Tiparele de bază sunt spirale, valuri, curenți de aer, forme de nor, lobi, ramuri, plase și împrăștieri. Gândește tiparele mari ale locației pe baza zonelor și sectoarelor și apoi detaliază prin ghilde de plante, structuri și amenajari interacțiunea dintre acestea și nevoile si aspiratiile beneficiarilor. Gândirea în tipare se aplică la toate nivelele de proiectare.

8. Integrează mai degrabă decât să separi – Proiectează astfel încât fiecare element propus sa aibă mai multe funcții și fiecare funcție dorită în peisaj să fie realizata de mai multe elemente. Aceasta este o cheie a rezilienței.

9. Folosește soluții lente și de mică amploare – Principalele soluții lente și de mică amploare sunt cele date de ritmurile naturale ale anotimpurilor în creșterea vegetației, sporirea fertilitatii solului și captarea apei în locație. Pe cât posibil, pe termen lung, încearcă să asiguri necesarul de compost si mulci nu din surse exterioare, ci prin recoltarea și compostarea sustenabilă a biomasei din locație. La fel pentru combustibilul lemnos. Locația este dezvoltată pe durata a ani de zile, pe măsură ce ecosistemul se maturizează, dezvoltă nișe noi și oferă recolte mai variate.

11. Folosește limitele și valorifică marginile – Folosește tiparele naturale pentru a proiecta limite și margini abundente, non-liniare care sunt puncte focale de biodiversitate și interacțiuni benefice.

12. Folosește și răspunde creativ schimbării – Gandeste fiecare proiect ca un ecosistem dinamic, în continuă evoluție în care schimbările sunt de la simplu la complex, de la friabil la rezilient, de la monocultura la policulturi, de la om în varful piramidei trofice la om ca parte egala dintr-un ecosistem trofic complex.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top